acceptare Archive

0

Azi şi mâine…nu-s la fel! De ce aş fi eu?

  – De ce taci? – Asta ştiu să fac cel mai bine. Acum. – Când taci, îţi asculţi gândurile? – Nici măcar. Nu vreau să aud nimic. Gândurile mele sunt inamici autentici. Cel mai bine gândesc cu inima, cu mângâierea. Plânge cerul. Cu stropi mari. Sau face firimituri. Nu ştiu exact.

0

Io fusei pe aci, da’ îmi văzui de treaba mea

  – Mă, frăţică, în general, omu’ vorbeşte ca să nu tacă, mă intelegi? Un fel de: să vorbească şi nea Ion, că ie şi iel om! Cum dai de un necaz, cum încep toţi să-şi dea cu presupusu’ de parca, peste noapte, ar fi dovedit toata colecţia de psihanaliză. Poa’ sa
error: Content is protected !!